la-Chisinau.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii chisinanenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Interviu Șefii e-Guvernare din Republica Moldova: Sectorul IT este o prioritate pentru Guvern

Agerpres

 

Au reușit să construiască în trei ani ceea ce alții se străduiesc să implementeze de ani de zile. Republica Moldova este supranumită 'a doua Estonie' atunci când vine vorba despre serviciile de e-Guvernare. Pe scurt, o serie de servicii-cheie implementate pe platforma publică online funcționează la parametri optimi din 2011. Cum s-a reușit această performanță într-un timp relativ scurt și care sunt planurile pentru următoarea perioadă sunt întrebări la care au răspuns, într-un interviu pentru AGERPRES, Stela Mocan, director executiv al Centrului e-Guvernare din Republica Moldova, și Iurie Țurcanu, director adjunct al aceleași entități.

AGERPRES: Cu ce ocazie în România? 
STELA MOCAN: Am venit împreună cu colegul meu, Iurie Țurcanu, care este coordonatorul tehnologic șef și vice-director la Centrul de e-Guvernare. Suntem în România la invitația domnului ministru Grindeanu /Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, n.r./. În cadrul celor două zile petrecute în România am avut mai multe întrevederi cu colegii de la minister, Agenția pentru Agenda Digitală, cu Ministerul Finanțelor, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală. Scopul vizitei a fost să împărtășim experiența Republicii Moldova în implementarea Agendei de e-Guvernare, dar și să învățăm de la colegii din România.

AGERPRES: Ați acceptat să lucrați în administrație și să aduceți noutatea în sectorul IT&C. Ce v-a determinat să vă angajați 'la stat'? 
STELA MOCAN: A fost o provocare pentru mine, dar și pentru echipa noastră. Noi suntem o echipă de 18 colegi în cadrul Centrului de e-Guvernare. Toți suntem tineri ca și vârstă, vise și proiecte pe care vrem să le realizăm. Toți am venit în sectorul public pentru acest proiect de e-Guvernare. Atât eu, cât și colegii mei am lucrat în mai multe proiecte de dezvoltare internațională finanțate de donatori, dar și sectorul privat. În mare parte, toată echipa noastră tehnologică responsabilă de proiect vine din sectorul privat. Ce ne-a determinat? În 2009, Republica Moldova a numit un Guvern democratic, pro-european, cu agendă ambițioasă de reforme și în acea perioadă am văzut, ca și mulți tineri, o oportunitate de a fi parte la acele schimbări și transformări. Eu mi-am început activitatea în calitate de consilier al primului ministru și atunci am și demarat lucrul la Agenda de e-Guvernare. Am observat experiența altor țări, am interacționat cu Banca Mondială și chiar am văzut, cu tinerii din afara sectorului public, faptul că tehnologiile digitale pot reprezenta o oportunitate pentru țara noastră, de a scăpa de sub-dezvoltare, de corupție, de a fi mai multă eficiență, a oferi oportunități tinerilor, business-ului, de a se dezvolta mai eficient, de a fi mai competitivi într-o lume tot mai globalizată. Noi am venit să schimbăm sistemul. Suntem un start-up guvernamental. 

IURIE ȚURCANU: Eu lucram într-o companie de software, lider pe piața Republicii Moldova. Aveam proiecte în Occident. La acel moment, m-am gândit că poate este cazul să ne dedicăm acea expertiză pe care am acumulat-o de-a lungul anilor pentru binele și interesul țării. Cred și acum să am procedat corect. Ulterior, am mai convins și alți tineri care au crezut în acest scop și în timp să devenim captivați de ceea ce facem. Practic, în fiecare zi învățăm câte ceva nou. Aici am învățat guvernare în sine și am început să devenim și juriști și diplomați, de ce nu?

 

AGERPRES: Din 2009 și până acum, deci într-un interval relativ scurt de timp, ați implementat foarte multe servicii de e-Guvernare, în comparație cu alte țări din regiune. Cum s-a reușit acest lucru? 
STELA MOCAN: În cazul nostru cred a fost vorba de o aliniere a mai multor factori într-un context favorabil. În primul rând, am avut leadership-ul primului ministru din acea perioadă, care și-a asumat această agendă de e-Guvernare și Centrul de e-Guvernare. Centrul este creat ca parte a cancelariei Guvenului, deci nu suntem cumva cooptați într-un minister anume. Suntem destul de sus poziționați în ierarhia Guvernului, care ne-a permis să participăm la definirea priorităților de reformă, să putem utiliza acest leadership politic pentru a promova anumite proiecte prioritare, să putem alinia prioritățile sectoriale și să putem colabora mai simplu cu ministerele în implementarea acestor proiecte prioritare. Am avut parte de suportul donatorilor, dar și de cel al Băncii Mondiale, care ne-a oferit un pachet financiar în valoare de 20 de milioane de dolari, necesar să nu găsim o scuză că nu avem bani pentru a investi în IT. Este vorba despre un credit pe cinci ani, din care noi am folosit în această etapă în jur de opt milioane de dolari. De asemenea, am avut asistență pro bono din partea Guvernului din Singapore care, în 2010, ne-a asistat cu trei consultanți. Aceștia au stat în Republica Moldova și ne-au ajutat să definim prioritățile. Cu ei am proiectat portalul serviciilor publice, denumit servicii.gov.md. La ora actuală, pe portal sunt indicate circa 91 de servicii publice oferite în format electronic dintr-un total de 587.

IURIE ȚURCANU: O bună parte din totalul de 587 de servicii nu pot fi digitalizate. Câteodată avem niște servicii foarte stranii, gen servicii hoteliere oferite de Brigada de Intervenție Specială SCUT. Într-un final ar trebui să ajungem la un număr de 230-250 de servicii digitale.

AGERPRES: Care ar fi orizontul de timp în care cele 250 de servicii ar urma să fie operaționale? 
STELA MOCAN: Obiectivul nostru, setat de Guvern în 2010-2011, este ca, până în 2020, acele servicii publice să poată fi oferite online. Noi spunem că vrem să încurajăm cetățenii și business-ul să utilizeze și să tranzacționeze cu Guvernul pe online, dar unul dintre cei mai mari consumatori de resurse și de hârtie este însăși Guvernul. Deci, nu vom putea avea e-Guvernare dacă business-ul și cetățenii vor fi pe online, iar Guvernul va continua să funcționeze în mod tradițional. În prezent, putem spune că nu avem niciun impediment la nivel guvernamental să nu utilizăm tehnologiile moderne pentru a ne crește nivelul de eficiență, performanță, dar și de calitate în prestația serviciilor publice. Digital, suntem echipați cu ce e mai bun. Toate proiectele noastre sunt împachetate, instituționalizate prin Hotărâri de Guvern. Ne rămâne doar să avansăm pe segmentul de diminuare a poverii operaționale. De ce o hârtie trebuie să circule prin 10 birouri ca să ia semnături ?

AGERPRES: Ce rol au jucat parteneriatele public-private în constituirea și dezvoltarea platformei guvernamentale online, care a costat până acum 8 milioane de dolari? 
IURIE ȚURCANU: Într-un timp așa de scurt, trei ani și jumătate, la modul practic s-a reușit de fapt să construim acea platformă pe care, ulterior, vor fi dezvoltate cele aproape 250 de servicii despre care vorbeam mai devreme. Ce am pus noi acum în funcțiune, fie serviciile guvernamentale centralizate, fie cele de identitate electronică, fie semnătura digitală, de plăți electronice, vrem să sprijine acest obiectiv de a digitaliza volumul relativ mare de servicii. Este foarte important sprijinul politic. Ne considerăm o organizație mai nonconformistă, adică încercăm să nu lăsăm sistemul să ne macine. Un alt aspect important, care ne-a făcut să avansăm, este reprezentat de parteneriatele stabilite. Avem parteneriate pe plan internațional cu o serie de țări, precum Estonia, Singapore, Austria, Belgia, Israel sau India. De asemenea, avem parteneriate în cadrul Guvernului. Avem ministere care sunt întotdeauna susținători fideli pentru ceea ce se promovează. Mai avem un parteneriat relativ sănătos cu sectorul privat. Am reușit, astfel, însănătoșirea acelei credibilități, în sensul că sectorul privat poate lucra cu statul, iar acesta din urmă poate fi un partener credibil.

AGERPRES: Care au fost efectele în piață după implementarea primelor servicii de e-Guvernare? 
STELA MOCAN: Sunt mai puțini oameni care stau la coadă să-și plătească impozitele sau taxele. Zilele trecute am prezentat public rezultatele sondajului național de opinie publică, realizat de noi pentru al treilea an consecutiv, pentru a măsura percepția cetățenilor față de interacțiunea pe online cu serviciile electronice. De exemplu, serviciul e-Cazier judiciar a înregistrat o rată de adopție de 98%. La aplicarea online pentru e-Licență avem rată de adopție mai mare de 65%, datorită faptului că, atunci când vine cetățeanul la Camera de licențiere și vrea să depună dosarul pe hârtie, funcționarul public îl asistă să depună online. Pe partea de plăți electronice, ultimele date arată o rată de adopție în creștere și datorită lansării unei aplicații mobile, denumită e-Trafic. Dacă ați încălcat limita de viteză și v-a înregistrat camera de supraveghere din trafic, sunteți imediat atenționat prin SMS și poți achita amenda prin M-Pay. Totodată, la factura fiscală electronică rezultatele arată că, de la data lansării, în 7 februarie 2014, și până în septembrie 2014, exista o rată de adopție de doar 7.000 de facturi plătite în acest fel. Aproape instantaneu, după ce instituțiile publice au fost mandatate să plătească facturile fiscale în format electronic, până la finele lunii septembrie rata de adopție a crescut la peste 200.000 de facturi. Deci, vorbim de peste un miliard de lei care a trecut prin sistemul electronic. 

 

AGERPRES: Înțeleg că, încetul cu încetul, ținta dumneavoastră este să câștigați încrederea celor cu care colaborați sau alături de care vreți să faceți acest lucru. 
STELA MOCAN: Am încercat să fim transparenți la maximum. Pe pagina noastră de e-Gov există toată lista de contracte care au fost atribuite, cu toate sumele. Pe lângă leadership și angajament politic, energia și visele noastre, trebuia să ne câștigăm zilnic încrederea a cât mai mulți parteneri care să vor să vină. Această încredere nu o câștigi decât dacă ești corect, transparent și în dialog. Difuzăm și înregistrăm online orice licitație pentru a fi cât mai credibili.

AGERPRES: Care sunt obiectivele Centrului e-Guvernare pentru anul 2015? 
IURIE ȚURCANU: Avem câteva direcții strategice pentru anii următori. În primul rând, trebuie să mai stabilizăm o parte dintre platformele pe care, recent, le-am construit, în special platforma de schimb de date. Vorbim despre faptul că, la un moment dat, cetățeanul nu va mai trebui să ducă dosare întregi de acte de la o instituție la alta, cu informații pe care statul oricum le are. E important ca instituțiile publice să-și schimbe între ele informațiile de care au nevoie. Ulterior, ne gândim și la implementarea unui ghișeu unic.

STELA MOCAN: Vrem să mai implementăm câteva platforme care vizează mai multe autorități publice, cum este platforma de e-Raportare. De asemenea, vrem să aplicăm în Republica Moldova principiul 'Digital by default', adică tot ce poate fi oferit online să fie oferit online, dar numai după ce se trece prin optimizare. Avem în plan o platformă modernă de e-Achiziții. De asemenea, avem în plan lansarea, în vara acestui an, a serviciului e-Autorizații în transport internațional și intern. Un alt proiect important pentru noi este lansarea Registrului Digital Agricol, care trebuie să devină acel 'warehouse' de date agricole foarte importante pentru fermieri. Acest Registru Agricol se pretează la exporturi. Știți că avem acest embargo impus de Rusia, iar pentru a exporta în Uniunea Europeană ar trebui să ne raportăm la niște standarde de calitate pentru produsele noastre. Alte două priorități pe care vrem să le implementăm împreună cu sectorul privat se referă la Mobile First, pentru că avem o generație care consumă internet pe diverse terminale. Ne mai gândim, totodată, la Datele Geo-Spațiale. Vrem să mai implementăm conceptul de Smart IT Investment, adică să nu cumpărăm orice tehnologie.

AGERPRES: Cum se prezintă, la momentul actual, relația dintre România și Republica Moldova pe segmentul IT&C? 
STELA MOCAN: Avem comunicare și dialog cu companii globale, inclusiv cu companii din România. De altfel, companiile din România participă la toate planurile noastre. Avem proiecte implementate cu Star Storage, pentru Cloud-ul Guvernamental, apoi platforma de interoperabilitate cu Novensys. De asemenea, primul portal de servicii publice a fost implementat în consorțiu de HP România și o companie locală.

La nivel de colaborare între autorități, pot să vă spun că vizita din aceste zile este prima experiență. Colegii noștri de la Ministerul Tehnologiei Informației au semnat un Memorandum de colaborare și urmează, deja, să extindem în baza acestei vizite o serie de priorități.

România are un domeniu IT foarte bine dezvoltat. Aveți resurse umane pe care trebuie să le utilizați, să le puneți în valoare. De aceea, la nivel guvernamental vrem să avem proiecte comune ce țin de inovație, de start-upuri. Noi am reușit lucruri bune în trei ani de zile, dar mai avem multe lucruri de pus la punct.

În Republica Moldova, în sectorul public, privim IT-ul ca un lux. Sectorul IT ar trebui să reprezinte o prioritate națională și pentru România. E important ca economia să fie competitivă într-o economie globalizată, digitalizată. Un proiect interesant la care am putea lucra cu România este Smart City.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015